AdSense

vineri, 20 aprilie 2012

Cluj-Napoca

      Municipiul Cluj-Napoca este situat în zona centrală a Transilvaniei şi are o suprafaţă de 179,5 km pătraţi. Situat în zona de legătură dintre Munţii Apuseni, Podişul Someşan şi Câmpia Transilvaniei, oraşul se întinde pe văile râurilor Someşul Mic şi Nadăş şi, prin anumite prelungiri, pe văile secundare ale Popeştiului, Chintăului, Borhanciului, şi Popii.



Vizualizare hartă mărită




      Prima atestare documentară a  unei aşezări pe teritoriul de astăzi al Clujului a fost făcută de geograful grec Claudius Ptolemeu, care a menţionat aici una dintre cele mai însemnate localităţi din Dacia, cu numele Napuca. Cea dintâi atestare a Napocii romane datează din perioada imediat următoare războaielor de cucerire a Daciei, din anii   107-108. şi constă dintr-o bornă militară, descoperită la Aiton, rezultată de la construcţia unui drum strategic imperial. Fondată pe malul drept al râului Samus, Napoca era la inceput un simplu vicus. Ea devine aşezare urbană(civitas) în timpul împăratului Hadrian, în anul 124 d.Hr., sub numele de Municipium Aelium Hadrianum Napoca, atestat în inscripţii. Ajunsă capitală a provinciei, Napoca este ridicată apoi la rangul de colonia, fiind denumită Colonia Aurelia Napoca, privilegiu acordat de Marcus Aurelius sau de Commodus.







     Acum, că v-am spus cum să ajungeţi la Cluj-Napoca precum şi ce nume a purtat acest superb oraş de-a lungul timpului, urmează să vizităm virtual o parte din obiectivele turistice clujene.


1. Bastionul Croitorilor este un turn de fortificaţie ce a făcut parte din vechea Cetate a Clujului şi care s-a păstrat intact pană în zilele noastre.






2. Primăria veche şi-a avut locaţia într-o clădire din Piaţa Unirii, declarată, în prezent, monument istoric.






3. Biserica Piariştilor a fost construită la începutul secolului al XVIII-a şi reprezintă unul din cele mai importante simboluri clujene, prototip pentru numeroase alte biserici din Transilvania.



4. Catedrala Ortodoxă a fost construită în anii 1920-1930, imediat după unirea Transilvaniei cu România. Este unul din principalele edificii  religioase din municipiul Cluj.






5. Casa Matei Corvin a fost construită în secolul al XV-lea şi este amplasată în interiorul primei incinte de apărare aparţinând vechii cetăţi. Este unul din cele mai vechi monumente de arhitectură din Cluj, unicul palat clujean din epoca de tranziţie de la stilul gotic la cel renascentist. În acestă clădire s-a născut regele Matei Corvin.






6. Casa învăţătorului a fost construită în perioada 1902-1903 pe baza planurilor realizate de arhitecţii Herczeg Zsigmond şi Baumgarten Sandor, fiind locuită iniţial de elevii şcolii de învăţători şi de studenţii care erau copii de învăţători. Azi adăposteşte Inspectoratul Şcolar Cluj.






7. Palatul Babos este un momnument istoric si de arhitectură, edificiu reprezentativ pentru arhitectura Belle Epoque din Cluj.






8. Ansamblul monumental Matei Corvin a fost dezvelită în anul 1902 şi este alcătuit din 5 statui reprezentându-i pe Matei Corvin şi pe cei 4 generali ai săi.






9. Biblioteca Centrală Universitară este una din cele mai vechi şi mai importante biblioteci universitare din România  cu nenumărate colecţii valoroase. Biblioteca dispunde de 55 de săli de lectură şi o capacitate de 2100 locuri pentru cititori în sediul central şi în filiale.



10. Grădina Botanică a fost fondată în 1920 de profesorul Alexandru Borza. Întinsă pe o suprafaţă de aproape 14 hectare, în partea sudică a Clujului, grădina botanică, organizată după unirea Transilvaniei cu România, în anii activităţii de aşezare pe temeiuri solide a universităţii clujene, a reuşit să se dezvolte în timp atât ca şi un obiectiv turistic clujean cât şi ca important spaţiu didactic şi stiinţific.



marți, 27 decembrie 2011

Sighisoara

Sighisoara este un oras situat in judetul Mures, Transilvania, Romania.



Vizualizare hartă mărită
Localitatea a fost întemeiată de coloniști germani (de fapt franconi din regiunea Rinului de nord), care fuseseră invitați să se așeze în Transilvania de către regele Ungariei Geza al II-lea pentru a apăra granițele de est. În această periodă istorică oamenii de etnie germană au fost denumți saxoni, dar coloniștii germani adevărați, cunoscuți ca "sașii din Transilvania", nu au nici o legătură cu saxonii din nord-estul sau sud-estul Germaniei.


    Orasul are o importanta majora in turismul romanesc, detinand o adevarata opera arhitecturala.




1.Cetatea Sighisoara este considerata una dintre cele mai frumoase cetati ale Europe. Integritatea acesteia s-a pastrat intr-o proportie foarte mare, cetatea fiind printre putinele care sunt locuite si in prezent.






2.Turnul cu ceas


     Acest turn reprezinta simbolul principal al orasului Sighisoara si a fost construit in stul baroc in anul 1677. Astazi, la Turnul cu Ceas se afla Muzeul de Istorie care gazduieste obiecte vechi apartinand, in special, breslelor. Acesta este primul muzeu din Romania care reda evolutia mestesugarilor.
     Cadranele ceasului au un diametru de 2,4 m si contin figurine ale unor zeite, care se schimba in functie de ora.


3.Scoala din deal sau Liceul Romano-German Joseph Haltrich a fost construita in 1607-1608





4. Casa Vlad Dracul se afla in Piata Turnului Sfatului si se presupune ca aici s-a nascut Vlad Tepes, numit Dracula(fiul lui Dracul). Astazi, Casa Vlad Dracul adaposteste un restaurant in stil medieval.




     
  
5. Piata centrala a avut rol comercial in timpul Evului Mediu, precum si un loc de judecare a proceselor.






    Sighisoara detine o multime de alte obiective turistice cu o incarcatura istorica unica in lume.

sâmbătă, 12 februarie 2011

Iasi

      Municipiul Iasi este resedinta judetului cu acelasi nume, şi principalul centru urban din nord-estul României. Orasul Iasi se intinde pe sapte coline (Cetăţuia, Galata, Copou, Bucium-Păun, Şorogari, Repedea şi Breazu), fiind strabatut de raurile Bahlui si Nicolina.



Vizualizare hartă mărită
     Atestarea documentara se produce in timpul lui Alexandru cel Bun, in 1408, dar existenta orasului este anterioara acestei date. Capitala a Moldovei timp de trei secole, intre 1564 si 1862, Iasiul a avut un rol fundamental in cultura tarii noastre. Aici a fost infiintata de catre domnitorul Vasile Lupu in 1640 prima scoala care folosea romana ca limba de predare, aici a aparut prima carte tiparita din Moldova si tot aici a fost fondata prima universitate. Modernizarea orasului se realizeaza in secolul XIX, cand se amelioreaza reteaua de strazi si se contruiesc majoritatea edificiilor noi. In timpul primului razboi mondial, pentru o scurta perioada, Iasiul a fost din nou capitala Romaniei.
     Iasiul este considerat primul "oras-muzeu" al tarii, aici aflandu-se peste 120 de obiective turistice.




     In continuare voi prezenta o parte din obiectivele turistice ale Iasiului:

   Statui:

1.Statuia lui Vasile Alecsandri


     Statuia lui Vasile Alecsandri este un monument de bronz inchinat poetului, prozatorului si dramaturgului roman Vasile Alecsandri (1821-1890), care a fost realizat de catre sculptorul polon de origine germana Wladimir C. Hegel si dezvelit in anul 1906 in municipiul Iasi. 



2.Statuia lui Mihai Eminescu


Statuia lui Mihai Eminescu este un monument din bronz inchinat "Luceafarului poeziei romanesti" Mihai Eminescu (1850-1889), care a fost realizat de catre sculptorul Ion Schmidt Faur si inaugurat in anul 1929 in municipiul Iasi.
Statuia a stat multa vreme acoperita de panze, intarziindu-se dezvelirea. Acest eveniment a avut loc in cele din urma in anul 1929.



3.Statuia Independentei


Statuia Independentei din Iasi este un monument din bronz amplasat in piata cu acelasi nume. Dezvelita in anul 1980, lucrarea a fost realizata de catre sculptorita Gabriela Manole-Adoc, impreuna cu sotul ei, sculptorul Gheorghe Adoc, dupa ce proiectul celor doi s-a clasat pe locul intai la un concurs national organizat la Casa Scanteii din Bucuresti in anul 1975.

Monumentul urma sa comemoreze implinirea a 100 ani de la proclamarea independentei Romaniei (1877).

Statuia din bronz a fost sculptata de catre Gabriela Manole-Adoc in perioada iunie 1978-octombrie 1979, in timp ce sotul ei a realizat altoreliefurile de pe soclul statuii.

Monumentul are o inaltime totala de 17 metri (din care statuia are 11 metri si soclul 6 metri)






4.Statuia lui Stefan cel Mare


Amplasata in fata Palatului Culturii, statuia este opera sculptorului francez Emanuel Fremiet, autorul memorialului Jeanne d’Arc din Paris (Rue Rivoli).

Inaugurarea ei a avut loc la 5 iunie 1883, in prezenta Regelui Carol I.

Cele doua  tunuri au fost folosite de ostastii romani in razboiul pentru Independenta din 1877-1878. Soclul din marmura roz de Carrara  prezinta doua altoreliefuri din bronz: Lupta de la Codrii Cosminului - 1497 si Lupta de la Podu Inalt – 1475.

Statuia are o înaltime de 4,5 metri si este confectionata din bronz, domnitorul fiind înfatisat cu barba si cu o coroana catolica pe cap. Neexistand niciodata un model autentic al Coroanei Moldovei, sculptorul francez a folosit pentru statuia de la Iasi un model de coroana catolica, acest fapt starnind grave contradictii si o legenda.

Dupa unele zvonuri din epoca, se vehiculeaza ideea ca în atelierul sculptorului Fremiet ar fi existat doua comenzi, una din Romania si una din Polonia, iar dupa finalizarea lor, s-a produs o confuzie si legenda spune ca adevarata statuie a lui Stefan cel Mare ar fi la Cracovia.




5.Statuia Alexandru Ioan Cuza



Amplasat in Piata Unirii pe locul unde, in anul 1859, s-a jucat Hora Unirii, este prima statuie ridicata prin subscriptie nationala, in urma apelurilor lui Nicolae Iorga.

Statuia de 3, 5 m inaltime este asezata pe un soclu si un piedestal de piatra alba de granit de Italia, ce au impreuna 6,5 m.

Pe soclu si pe piedestal exista un grup statuar format din 4 statui in marime naturala, reprezentand pe cei 4 sfetnici ai lui Cuza-Voda care au contribuit la infaptuirea Unirii celor doua Principate: Mihail Kogalniceanu, General Ioan Em. Florescu, Costache Negri si Nicolae Cretulescu.






   Case memoriale:

1.Vasile Pogor


Supranumita si Casa cu ferestre luminate (fiind printre primele din Iasi care avea iluminare electrica), se afla situata mai jos de Universitatea ``Alexandru Ioan Cuza``.

Astazi este sediul Muzeului Literaraturii Romane.

Cladirea a fost construita in 1850 de boierul Vasile Pogor, cel care a fost de trei ori primarul Iasului.

Aici, era locul de intalnire a Junimii, societate care a fondat revista Convorbiri Literare.

La 26 decembrie 1972 Casa pogor a fost transformata in Muzeu avand in patrimoniu sute de piese din epoca marilor clasici, literatura romana si contemporana.

Printre cele mai reprezentative exponate se numara ceasul de aur al lui Eminescu, cu monograma, inelul de aur cu piatra de rubin, o piesa de mobilier de la Mihail Kogalniceanu, un set de calatorie si corespondenta al lui Costache Negri, tabloul ``Cap de dac`` al lui G. Asachi si pianul lui Duiliu Zamfirescu.

Printre exponatele cele mai valoroase ale muzeului se mai numara si o ``Gramatica`` de I. Vacarescu, ``Critice`` de T. Maiorescu, precum si un ``Almanah de invatatura si petrecere`` de M. Kogalniceanu.






2.Mitropolitul Dosoftei


Reprezinta o constructie din a doua jumatate a secolului al XVII-lea, in care mitropolitul Dosoftei a instalat in anul 1679 a doua tiparnita din Moldova.

Casa are 3 fatade, cu ferestre arcuite si dreptunghiulare, cu pridvor deschis, cu coloane inalte si zvelte, cu foisoare taranesti. A fost restaurata intre 1966 si 1969.

In august 1970 s-a deschis aici sectia de literatura veche a Muzeului Literaturii Romane.

Printre piesele importante ale muzeului se numara: un manuscris slavon din secolul al XIV-lea (aproximativ 1350-1380); un Liturghier tiparit de Macarie in 1508, prima tiparitura de pe teritoriul romanesc; Apostolul, cel mai vechi manuscris romanesc data (1559–1560); cele mai vechi copii ale letopisetelor Tarii Moldovei de Grigore Ureche si Miron Costin; Cazania mitropolitului Varlaam, prima tiparitura in limba romana din Moldova (1643); Psaltirea in versuri (1673) a mitropolitului Dosoftei si o Evanghelie din 1682 ce a apartinut aceluiasi (cu insemnari autografe); o copie realizata de Al. Beldiman a Letopisetului Tarii Moldovei de Ion Neculce; un Hronograf din secolul al XVIII-lea ce a apartinut lui Mihai Eminescu, cu sublinierile poetului.

De asemenea, macheta tiparnitei lui Dosoftei, colectii de icoane din secolele XVI – XVIII.

Langa Casa Dosoftei a fost asezata, in 1975, statuia marelui carturar, lucrare a sculptorului Iftimie Barleanu.






3.Otilia Cazimir


In anul 1858 se zideste cladirea unde va fi amenajata casa memoriala "Otilia Cazimir". Ca stil arhitectonic, se caracterizeaza prin discretie si simplitate, aceste dominante fiind specifice clasei de mijloc a societatii romanesti din veacul trecut.

In anul 1898, familia viitoarei scriitoare Otilia Cazimir cumpara casa prin licitatie. De la varsta de patru ani si pana la sfarsitul vietii (1967), Otilia Cazimir a locuit numai aici.

Casa a fost amenajata ca muzeu in luna iunie 1972. Expozitia de baza s-a organizat in cele doua camere in care poeta isi primea musafirii si unde lucra pana noaptea tarziu.

Sunt expuse trei sute de obiecte personale si manuscrise, fotografii, tablouri, in stransa legatura cu activitatea Otiliei Cazimir.

Anual, muzeul este vizitat de aproximativ trei mii de persoane. Intrucat Otilia Cazimir a fost si ramane scriitoarea copiilor, majoritatea publicului o formeaza elevii. De asemenea, pasesc pragul casei numerosi studenti, dar si pensionari, oameni care au cunoscut-o mai mult sau mai putin pe scriitoare.




4.Mihail Sadoveanu


Cladirea din dealul Copoului a apartinut, in veacul trecut, istoricului M. Kogalniceanu. In mod intamplator, Mihail Sadoveanu si-a dorit sa paseasca in noua sa casa de la Copou, in 1919, intr-un moment in care George Enescu era pe punctul de a se deslipi de o resedinta care ii devenise draga si in care compusese si cantase timp de trei ani, cand se stabilise momentan in Iasi de pe urma celui dintai razboi mondial.

Vreme de mai multe luni de zile, Euterpe si Erato au prezidat deci amandoua intr-o aceeasi casa. In cele din urma insa, muza lui Mihail Sadoveanu a ramas sa stapaneasca singura si timp de doua decenii a vietuit nestingherita in acest cadru, inspirandu-l pe cel mai mare prozator al poporului nostru.

In 1947, Mihail Sadoveanu a donat domeniul Institutului de Agronomie din Iasi.

Castelul cu turn cunoaste acum o noua etapa a istoriei sale. In prima duminica a lunii mai in care arborii din curte infloresc, aici se organizeaza traditionala, de acum, "Sarbatoare a liliacului".

La 6 noiembrie 1980, casa de la Copou cunoaste momentul sarbatoresc al inaugurarii sale ca Muzeu Memorial "Mihail Sadoveanu".

Ansamblul sculptural (autor Dan Covataru) din gradina muzeului pastreaza cu piosenie urna funerara cu ramasitele pamantesti ale Valeriei Sadoveanu.


5.Mihail Kogalniceanu


Casa in care a locuit Mihail Kogalniceanu functioneaza astazi ca muzeu din anul 1971, lucru realizat cu ajutorul profesorului Gheorghe Baileanu. Dupa 23 de ani de activitate, in anul 1994, din cauza umiditatii excesive, muzeul este inchis, iar cladirea intra intr-un proces de restaurare-consolidare pana la sfarsitul anului 1999.

Imobilul a fost martorul primelor framantari revolutionare pasoptiste, a implinirii idealurilor de unitate si independenta, in mijlocul carora s-a situat fascinanta personalitate a lui Mihail Kogalniceanu.

In calitate de „adiotant domnesc" al domnitorilor Mihail Sturdza si Grigore Alexandru Ghica, proprietarul ii primeste aici pe toti plenipotentiarii puterilor straine, pe conducatorii administratiei rusesti, pe membrii partidei unioniste si, mai tarziu, pe domnitorul Alexandru loan Cuza si pe regele Carol I.

Prin expozitia actuala, muzeografii au urmarit sa reconstituie atmosfera unei case boieresti de secol XIX, cu componente ce se leaga in buna masura de numele si familia lui M. Kogalniceanu.
Pentru a reda fiecarei incaperi destinatia avuta, s-au cercetat procesele verbale si inventarul, alcatuite de comisia de expertiza condusa de Th. Mavromati, din 22-27 noiembrie 1907, dupa decesul Ecaterinei Kogalniceanu. 



   Muzee:

1.Muzeul Mihai Eminescu


   Muzeul avea sa fie constuit in 1989, dupa planurile arhitectului Virgil Onofrei, cu prilejul centenarului mortii poetului.
       Turnurile de la intrare amintesc de "Turnul tezaurului" de la Putna simbolizand Dragostea (Veronica Micle) si Prietenia (Ion Creanga).
 
     Muzeul e impartit in trei sali ce poarta numele de "Sala destinului", "Sala de arta" si "Sala prietenii".


2.Muzeul de Arta


Muzeul de Arta iesean a avut privilegiul de a fi inaugurat in 1869 – odata cu prima universitate moderna romaneasca. Este cea mai veche pinacoteca de stat din Romania si totodata, cel mai vechi muzeu din Iasi. 
La inaugurare colectia muzeului numara 64 de tablouri in ulei. Dupa 32 de ani mai tarziu, retragandu-se la pensie, Panaiteanu-Bardasare ii ceda succesorului sau, C. D. Stahi, 214 tablouri, iar dupa 86 de ani de existenta, in 1946, cand Corneliu Baba lua in primire directia Pinacotecii din Iasi, in inventarul acesteia figurau 521 de piese de pictura, grafica si sculptura. 
Astazi Muzeul de Arta din Palatul Culturii dispune de 24 sali spatioase pentru expozitie permanenta si de un patrimoniu artistic care insumeaza peste 6000 de opere, din care 2600 sunt lucrari de pictura, aproape 2500 de grafica si 470 de sculptura.
Printre cele mai valoroase donatii se numara: Cezar primind capul lui Pompei, atribuit lui Caravaggio, Fecioara in extaz si Pieta de Murillo, Portret de Phillippe de Champagne, O cafenea flamanda de Heemiskerke – toate din colectia lui Scarlat Varnav; Portret de barbat de un anonim olandez din secolul al XVII-lea si Scena mitologica de François Boucher – din colectia lui Costache Dasiade; Sfinta Familie atribuita lui Van Dyck, Lucretia de Tintoretto Marte, Venus si Cupidon de Veronese si Culesul viei de Leonardo Basano da Ponte – din colectia lui Costache Negri.





3.Muzeul Literaturii Romane


Inaugurat in 26 decembrie 1972, cladirea este destinata spatiului muzeal fiind compusa din douasprezece incaperi ale expozitiei permanente si o cladire anexa.
O prima secventa a muzeului se ocupa de personalitatea celor doi mari proprietari ai casei: Vasile Pogor, junimistul si Gh. Bratianu istoric si politician. Apoi continua ilustrarea momentului de inceput al literaturii romane moderne. Printre exponatele valoroase amintim: "Letopisetul Tarii Moldovei" de Nicolae Costin in copia lui Al. Beldiman, 1825; "Heniada" de Voltaire in traducerea lui Vasile Pogor (vornicul), Bucuresti, 1838; "Gramatica" de I. Vacarescu, Viena, 1787; "Jucaria norocului" traducere de Lazar Asachi (tatal carturarului Gh. Asachi) Iasi, 1816.

Din anul 1994, cladirea muzeului se afla in restaurare. Expozitia permanenta va suferi o noua reorganizare, iar muzeul va fi redat circuitului muzeal iesean in cursul anului 1998.


4.Muzeul Teatrului



A fost inaugurat la 14 decembrie 1976, cand se implineau 160 de ani de la prima reprezentatie teatrala in limba romana, in casa care a apartinut vornicului Vasile Alecsandri si in care a copilarit poetul. Cladirea dateaza de la sfarsitul secolului al XVIII-lea si se afla in apropierea bisericii Sf. Ilie, pe strada cu acelsi nume. Muzeul ilustreaza dezvoltarea fenomenului teatral din cele mai vechi timpuri si pana astazi, evidentiind momentele importante din istoria Teatrului National din Iasi: primul spectacol de teatru in limba romana organizat de carturarul Gh. Asachi la Iasi, infiintarea Conservatorului Filarmonic – Dramatic al Teatrului National din Iasi, in anul 1840, al carui director a fost V. Alecsandri, inaugurarea actualei cladiri a teatrului, personalitaþi de seama care au contribuit la propasirea teatrului romanesc. Expozitia permanenta se desfasoara pe spatiul a noua sali, restul incaperilor de la parter si etaj fiind ocupate de depozit, sala de expozitii temporare si manifestari culturale, birouri, anexe. 

5.Muzeul Unirii



Isi are sediul intr-o cladire (declarata monument istoric printr-un decret regal din 1919) inaltata pe la inceputul secolului al XIX-lea, urmand, initial, stilul neoclasic, incarcat ulterior cu diverse decoratiuni baroce. Palatul a servit (1859-1862) ca resedinta domneasca domnitorului Unirii Al. I. Cuza. In anii 1917-1918, in timpul primului Razboi Mondial, in aceasta cladire si-a avut resedinta regele Ferdinand. 
      Muzeul a fost deschis in 1959, cand se sarbatorea centenarul Unirii.
      Patrimoniul sau cuprinde piese si documente originale, de o exceptionala valoare, care au apartinut domnitorului Al. I. Cuza si familiei sale. De asemenea, in colectiile muzeului se regasesc si obiecte apartinand familiei regale precum si un important fond numismatic.

sâmbătă, 4 decembrie 2010

Sinaia - oras regal!

     Sinaia este un oraş în România, situat la poalele munţilor Bucegi şi cunoscut mai ales datorită importanţei sale turistice. Aici se află şi Castelul Peleş, fosta reşedinţă de vară a regelui Carol I.
     Sinaia se află în judeţul Prahova, la circa 60 km nord-vest de Ploieşti şi la 50 km sud deBraşov. Amplasat într-o zonă muntoasă pe valea râului Prahova, altitudinea oraşului variază între 767 m şi 1.055 m. Sinaia are statut de staţiune turistică şi balneo-climaterică.

Vizualizare hartă mărită
     La 5 august 1866 principele Carol I al României a ajuns la Mănăstirea Sinaia, situată pe atunci în comuna Podul Neagului. Această comună îşi avea din 1833 reşedinţa la Buşteni. Un proces-verbal datat 1 decembrie 1874 atestă că reşedinţa comunei Podul Neagului a fost mutată la Sinaia, care şi-a primit astfel numele în acel an (de la cel al Mănăstirii Sinaia, al cărei nume provine la rândul său de la cel al Muntelui Sinai). La 9 mai 1880 Sinaia a dobândit statutul de comună urbană şi cuprindea cătunele Izvor, Furnica şi Poiana Ţapului. Intravilanul oraşului Sinaia a fost astfel desprins din domeniul comunei Podul Neagului, care şi-a mutat reşedinţa la Comarnic.

    Obiective turistice in orasul regal:

1. Castelul Peles

     Castelul Peleş din Sinaia, reşedinţa de vară a regilor României, a fost construit la dorinţa regelui Carol I al României (1866 - 1914), după planurile arhitecţilor Johannes Schultz şi Karel Liman, şi a fost decorat de celebrii decoratori J. D. Heymann din Hamburg, August Bembé din Mainz şi Berhard Ludwig din Viena.
     Castelul Peleş poate fi considerat cel mai important edificiu de tip istoric din România, având caracter de unicat şi este, prin valoarea sa istorică şi artistică, unul din cele mai importante monumente de acest fel din Europa celei de a doua jumătăţi a secolului al XIX-lea.





2. Castelul Pelisor

     Castelul Pelişor este un castel de mici dimensiuni construit în parcul castelului Peleş pe valea Prahovei. Ridicat între 1899 şi 1902 de arhitectul ceh Karel Liman şi decorat de artistul vienez Bernhardt Ludwig, Castelul Pelişor devine, începând cu anul 1903, reşedinţa de vară a principilor moştenitori.
     Castelul a fost construit din dorinţa regelui Carol I, ca reşedinţă a pricipilor moştenitoriFerdinand şi Maria.
     Mobilierul şi decoraţiunile interioare, realizate în bună măsură de către Bernhard Ludwig, indică un spaţiu rezidenţial (hall, cabinete de lucru, capela, "camera de aur"), tributar inovaţiilor mişcărilor artistice de la începutul secolului al XX-lea.
     Pelişor are doar 99 de încăperi, faţă de Castelul Peleş cu 160 de încăperi. Întreaga casă a fost decorată pentru a fi o reşedinţă princiară, şi poartă amprenta unei personalităţi puternice: a reginei Maria. Holul de onoare este lambrisat cu lemn de stejar. Dormitorul de aur este decorat după planurile şi desenele reginei cu mobilă sculptată în lemn de tei aurit. Tot după planurile reginei a fost decorat şi biroul ei, iar pereţii Camerei de aur sunt decorate cu frunze de ciulini, motiv drag reginei întrucât era emblema Scoţiei, locul natal al ei. Aici au crescut şi copii lor: Carol (viitorul rege Carol al II-lea), Mărioara (regina Iugoslaviei), Elisabeta (regina Greciei) şi Nicolae.





3.Cazinoul

     Cazinoul Sinaia, gazda a numeroase conferinţe, simpozioane, congrese şi reuniuni naţionale şi internaţionale, este, în acelaşi timp, locul preferat pentru organizarea unor expoziţii deosebite de artă plastică şi fotografie, lansări de carte, concerte şi spectacole. Într-un cadru intim oferit de sala de concerte a castelului Peleş, se organizează manifestări specific culturale, seri muzicale, concerte.
     Este situat în parcul "Dimitrie Ghica" şi a fost, de asemenea, construit la iniţiativa lui Carol I. Construcţia a început în anul 1912 şi a fost terminată un an mai târziu.
     Lucrările au fost supravegheate de arhitectul Petre Antonescu, care era şi autorul planurilor.
Cazinoul l-a avut ca prim acţionar pe baronul de Marcay, acţionar şi al cazinoului din Monte-Carlo, după arhitectura căruia a fost construit şi cel din Sinaia.





4.Casa memoriala George Enescu

     Vila Luminis, realizata intr-unstil
autentic romanesc a fost folosita de George Enescu ca loc de odihna dupa numeroasele sale concerte, cat si ca loc de inspiratie pentru o parte semnificativa a creatiei sale.Fatada
casei unde se regaseste stilul curtilor boieresti fortificate ale secolului al XVIII-lea, terasa in stil Brancovenesc, precum si turnuletul pe care l-a denumit "foisor" au fost proiectate de insusu Enescu. Vila este zugravita cu var alb romanescinterior
si exterior, iar lemnaria are si ea culoarea adecvata de contrast. Sobele de teracota erau date cu var pentru a aminti de sobele caselor de la tara, iar semineul sufrageriei este inspirat din vetrele romanesti de copt, avand lipita o piatra taraneasca. Vila "Luminis" este structurata pe trei caturi, deosebit de spatioasa si functionala, adapostind un patrimoniu valoros. Particularitatea ei rezulta din imbinarea elementului romanesc cu piese orientale diverse si un mobilier predominand stilul biedermayer.

     Dupa parasirea definitiva a patriei, determinata de evenimentele politice din 1946, prin actul de donatie semnat la Paris, in 1947, vila Luminis urma sa devina un asezamant cultural, conceput ca o casa de odihna si reculegere pentru artistii romani si straini.







5.Casa de vanatoare Foisor

     Castelul Foisor se afla langa Castelul Pelisor,iar destinatia initiala a Foisorului era de cabana de vanatoare a regelui Carol I si are 42 de incaperi. Pentru ca Foisorul a fost terminat inaintea Castelului Peles, Familia regala (Carol I si Elisabeta), au locuit o perioada aici, precum si regele Ferdinand cu regina Maria, pana la terminarea Pelisorului. Tot in Foisor, se naste regele Mihai (1921), fiul lui Carol II si al Elenei. Foisorul nu a putut fi vizitat niciodata, deoarece apartine protocolului de stat ca resedinta rezidentiala. Pana la terminarea, in anul 1883, a Castelului Peles, Regele Carol I si Regina Elisabeta, au locuit la Foisor, o casa de vanatoare, constructie terminata mult mai repede. Chiar si Carol al II-lea a locuit acolo, in perioada 1930-1940, atata timp cat a fost Regele Romaniei, exceptand anii 1932 si 1933, cand casa de vanatoare a fost mistuita de un incendiu. In urma dispozitiilor Regelui, pe locul aceleia, s-a ridicat actualul Castel Foisor.




6.Economatul si Corpul de Garda

     Econonomatul, o casă modestă iniţial, a fost refăcută ulterior în stil Burg german, cu 52 de camere, şi a găzduit demnitarii şi angajaţii curţii regale. Economatul ca şi celelate foste dependinţe ale Castelului Peleş astăzi fac parte din reţeaua hotelieră. Hotel a devenit şi fosta clădire a Corpului de gardă, care a fost construit în acelaşi timp cu castelul, dar a fost refăcut între anii 1908-1909 în stilul renaşterii germane. Aici locuia o parte din personalul regelui pe perioada când venea la Sinaia şi tot acolo era şi centrala telefonică din anul 1890. Nu se ştie căt de mare era suita regală când venea la Sinaia, dar se aproximează la 100 persoane.




7.Manastirea Sinaia

     Mănăstirea Sinaia, supranumită 'Catedrala Carpaţilor', situată într-un cadru natural feeric, datează din secolul al XVII-lea şi reprezintă identitatea istorică a oraşului, fiind prima construcţie pe acest teritoriu. Fondatorul Mănăstirii Sinaia este Spătarul Mihail Cantacuzinocare împreună cu mama sa, Elena şi cu sora sa Stanca, face un pelerinaj la Locurile Sfinte (Ierusalim, Nazaret, etc.), ajungând cu această ocazie la Muntele Sinai unde s-a rugat înMânăstirea Sfânta Ecaterina. Impresionat de cea ce a văzut, s-a hotărât ca la întoarcerea în Tara Romaneasca, să construiască în munţii româneşti şi să închine Sfintei Fecioare Maria, o mânăstire care să poarte numele Muntelui Sinai şi aceasta este Mânăstirea Sinaia. Importanţa Muntelui Sinai ţine de istorie şi tradiţia biblică, aici Moise primind tablele legii cu cele zece porunci.
   La început mânăstirea a fost construită să adăpostească doisprezece călugări (după modelul Mântuitorului Iisus Hristos care şi-a ales doisprezece apostoli), dar cu timpul numărul a crescut fiind necesară construirea unei alte biserici mai mare şi a unor chilii suplimentare. Noile construcţii (ceea ce se numeşte astăzi curtea nouă), au fost realizate între anii 1842-1846, prin grija stareţului Ioasaf şi Paisie. Datorită poziţiei sale strategice, Mânăstirea Sinaia va cunoaşte numeroase invazii turceşti şi austriece, care vor distruge parţial mânăstirea.



8.Garile Regale

    Sinaia este singurul oraş din România care se mândreste cu 2 gări regale. Cea veche a fost construită în anul 1886 de direcţia generală a Căilor Ferate Române pentru regele Carol I. În această gară oprea şi opreşte din nou cel mai vestit tren din Europa, Orient Expressul. Pe peronul ei, se află o placă comemorativă în amintirea primului ministru român Ion Gheorghe Duca asasinat de legionari în anul 1933. Era fiul lui George Duca, cel care fusese mulţi ani director general al Căilor Ferate Române. Cealaltă gară a fost construită între 1938-1940 la comanda regelui Carol II., după planurile renumitului arhitect Duiliu Marcu care a mai proiectat Hotelul Athene Palace, Biblioteca Academiei Române, Opera Timişoara şi Palatul CFR Bucureşti. Este o clădire din piatră care poartă insemnele regale ale lui Carol II., dublul CC care se văd şi astăzi pe clanţa uşilor şi a fost rezervată exclusiv familiei regale, şi a oaspeţilor ei. Construcţia avea şi o remiză pentru adăpostirea trenul regal. În salonul oficial de primire, dincolo de geamurile cu perdele grele se găseşte o pictură murală pătrată de 5,50 m care reprezentă o vânătoare domnească, cu 8 personaje în mărime naturală. Fresca realizată de Dimitrie Ştiubei are şi o inscripţie: Basarab Voievod secol XIV. Acest salon nu este vizitabil.