AdSense

sâmbătă, 16 octombrie 2010

Sibiu - Orasul lui Hermann

Se spune ca, demult, cizmarul sas Hermann, i-a cerut voie unui boier sa ii dea destul pamant cat sa construiasca un targ. Arogant, boierul i-a spus ca ii va da atata cat poate cuprinde una din pieile pe care cizmarul le purta cu dinsul, pentru croirea incaltamintei. Hermann a luat o piele si a taiat-o in fire subtiri cu care a reusit sa inconjoare o suprafata mare de pamant. Astfel, boierul a fost nevoit sa ii dea ceea ce i-a promis, acesta fiind locul pe care sasul a fondat orasul ce ii poarta numele, Hermannstadt, Orasul lui Hermann.






Daca o sa aveti bani de benzina sau de bilet pana in Sibiu, atunci, cu siguranta, veti ajunge sa vizitati si urmatoarele locuri:

1. Turnul Sfatului

Orice sibian, intrebat fiind ce ar fi de vizitat in orasul sau iti va raspunde fara sa stea pe ganduri ca Turnul Sfatului. La o simpla cautare pe Google despre Sibiu cele mai multe raspunsuri indeamna spre Turnul Sfatului. Fara indoiala ca Turnul Sfatului se afla in centrul orasului inca de cand au fost puse primele caramizi pentru constructia burgului lui Hermann, iar de atunci a ramas sa creasca odata cu el.
In realitate însă Turnul Sfatului este puţin mai tânăr decât Sibiul, el apărând pentru prima oară menţionat în documentele istorice în perioada 1224 – 1241, odată cu cel de-al doilea şir de fortificaţii al cetăţii, în timp ce Sibiul este menţionat pentru prima oară în 1191. În acele vremuri, Turnul avea doar patru etaje şi servea ca fortificaţie a porţii de intrare din cea de-a doua serie de fortificaţii a cetăţii Sibiului. Pentru că se afla situat chiar lângă clădirea în care se aduna “sfatul oraşului” a primit numele de Turnul Sfatului. De-a lungul timpului, clădirea Turnului a avut multe de suferit pentru a ajunge în forma pe care o are astăzi. La doar două secole după ce a fost construit, se prăbuşeşte în urma uni cutremur puternic. Doi ani mai târziu, în 1588 el este reclădit. Baza lui şi parterul, care astăzi deserveşte trecerii pietonale din Piaţa Mare spre Piaţa Mică, iar în epoca medievală trecerea din Oraşul de Sus spre Oraşul de Jos, au rămas nemodificate din epoca aceea. Partea superioară a clădirii a suferit însă modificări importante. La un moment dat în istorie, acoperişul avea o formă piramidală, pentru ca după să primească patru turnuleţe pe margini. Forma lui de astăzi, cu un singur turn în mijloc, datează 1824. Ultimele reparaţii, Turnul Sfatului le-a suferit în 2006 când a fost inclus în programul primăriei de reabilitare a întregului centru istoric al Sibiului pentru evenimentul Sibiu Capitală Culturală Europeană în 2007.




2.Muzeul Civilizatiei Traditionale Astra

Muzeul in aer liber a fost infiintat in anul 1963, de catre o echipa condusa de Cornel Irimie, sub denumirea de Muzeul tehnicii Populare. Abia, din anul 1990 muzeul se va numi Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale. Dar ideea de a deschide un muzeu etnografic este insa, mai veche, actualul muzeu fiind o continuare a primului Muzeu Etnografic-Istoric al Romanilor din Transilvania(fondal la Sibiu in 1905 si inchis in 1950).
O moara hidraulica cu aductiune inferioara a fost primul monument adus in Dumbrava Sibiului si il regasim si astazi in sigla muzeului. Cu timpul colectia a fost dezvoltata, iar muzeul a putut fi deschis publicului in anul 1967. Cativa ani mai tarziu s-a inceput adaugarea de case taranesti, alaturi de atelierele mestesugaresti, urmand ca in anul 1989 sa fie adaugate monumentele ca: biserica, scoala, carciuma, popicaria etc. Suprafata alocata Muzeului Astra din Sibiu, muzeu al civilizatiei populare traditionale este de 96 de hectare, mult mai mare decat Muzeul Satului din Bucuresti.


3. Muzeul de Etnografie Universala Franz Binder

Muzeul de Etnografie Universală Franz Binder este găzduit de o construcţie neogotică, fosta Casă a Asociaţiei Meseriaşilor, ridicată în 1867 pe locul unei clădiri care i-a avut printre proprietari pe corniţele saşilor Valentin Franck von Franckenstein. Edificiul a fost restaurat şi amenajat muzeistic între anii 1986 - 1990. Expoziţia permanentă, intitulată Din cultura şi arta popoarelor lumii s-a constituit, începând cu secolul trecut, din piese provenite de la numeroşi colecţionari printre care Franz Binder (cel care şi-a donat colecţia în 1862 Societăţii Transilvane de Ştiinţele Naturii), A. Breckner, K. Meliska, Cari F. Jikeli şi alţii, apoi după 1990, colecţia Violeta şi Cătălin Rang, colecţia de cadouri a fostului preşedinte al României (până în 1989), donaţii de la Muzeul Jucăriilor din Hyogo (Japonia) sau donaţiile din partea Ambasadei Chinei la Bucureşti. In sălile rezervate expoziţiilor temporare sunt prezentate creaţii artizanale, provenite, în general, de la ambasadele diferitelor ţări în România.
Prin componenţă şi dimensiune, colecţiile cele mai vechi ale Muzeului "Franz Binder" sunt dintre cele mai valoroase. Acestea provin din toate continentele şi au fost colectate, în cea mai mare parte, pe teren, de membri ai comunitaţii locale, apoi donate, în cea de-a doua jumatate a secolului trecut, Societaţii Ardelene pentru ştiinţele Naturii din Sibiu (Siebenburgische Verein fur Naturwissenschaften). Cunoscuta, multă vreme, sub denumirea de "colecţia exotică", piesele componente ale acesteia sunt o reflectare concretă, asupra călătoriei ca formă de cunoştere şi asupra naşterii etnologiei ca ştiinţă. Provenite din toate partile lumii –nordulA fricii si izvoarele Nilului, China, Japonia, Oceania, Asia Mica, Brazilia, Laponia, Australia etc. obiectele colecţiei, reprezentand o formă exemplară de etnografie a secolului al XIX-lea, au intrat in patrimoniul Muzeului de Istorie Naturala, alcatuind o expoziţie cabinet deschisă în clădirea muzeului până în anul 1957.





4. Catedrala Evanghelica
Biserica Evanghelică este una dintre cele mai impunătoare clădiri din centrul istoric al oraşului Sibiu, şi asta datorită înălţimii turnului acesteia ( cel mai înalt din Transilvania-peste 73 de metri ) vizibil din aproape oricare parte a oraşului. Imaginea bisericii evanghelice din Sibiu este cel mai des întâlnită pe cărţile poştale cu imagini din orşul Sibiu. Biserica este cunoscută mai ales pentru orga din interiorul impresionant, o orgă în stil baroc realizată de un meşter slovac în anul 1671, orgă ce a înlocuit prima orgă adusă la Sibiu în anul 1585. Este cea mai mare orgă din S-E Europei. În timpul verii, pe perioada iunie-septembrie biserica evanghelică organizează concerte de orgă, care atrag numeroşi turişti în fiecare zi de miercuri când au loc aceste deosebite audiţii.
Impresionanta clădire este un amplu edificiu în stil gotic, cu planul format dintr-un cor poligonal compus din trei travee, flancat la nord de o sacristie; urmează spre vest un transept, apoi nava centrală şi cele două laterale, în vest a fiind construit turnul masiv, înglobat în cele din urmă într-un nartex format, la rândul său, din trei nave.
Biserica evanghelică a servit şi ca loc de înmormântare pentru primarii, comiţii sau alte personalităţi sibiene. Pietrele funerare care acopereau mormintele acestora au fost demontate din nava bisericii în anul 1853 şi încastrate în zidurile ferulei, obtinându-se astfel un ansamblu unic ca valoare în România.




5. Muzeul Brukenthal

Muzeul naţional Brukenthal este cel mai mare muzeu din SE Europei, datorită în primul rând vastelor colecţii aflate în patrimoniul instituţiei. Situat în centrul istoric al oraşului Sibiu, complexul naţional Brukenthal este alcătuit din Palatul Brukenthal, Muzeul de Istorie Naturală, Muzeul de Istorie, Muzeul de Istoria Farmaciei, şi Muzeul de Arme şi Trofee de Vânătoare. Muzeul brukenthal este primul muzeu deschis oficial în Romania în anul 1817, la acea vreme având 1090 de picturi din colecţia baronului Samuel Brukenthal.
Clădirea Palatului Brukenthal, sitată în centrul istoric al oraşului, mai exact în Piaţa Mare, este unul dintre cele mai însemnate monumente în stil baroc din România. Afost construit în mai multe etape, între anii 1778-1788, şi a avut ca destinaţie îniţială reşedinţa baronului Brukenthal, şi ca spaţiu dedicat colecţiilor acestuia. Palatul Brukenthal este cel mai vizitat muzeu din oraş, poate şi pentru că este cel mai mare de acest gen, şi datorită locaţiei centrale. Faţada clădirii palatului mai păstrează blazonul familiei Brukenthal ( blazon des întâlnit în imaginile de pe vederi sau cărşi poştale cu Sibiul ).

Vizualizare hartă mărită

Un comentariu: